“Tanba covid 2021 ha’u labele servisu, ha’u ba ajuda iha radio durante tinan ida no iha tinan 2022 ha’u ba fli hanorin iha same hanesan Xefe Departamentu no sai mos Diretora Interna durante fulan (6), depois EDTL ha’u submete ha’u nia dokumentus no ha’u liu iha téknika distribuidór, maibé depois tama servisu ha’u bele halo servisu hotu hanesan monta kontadór, halo instalasaun ba failansu eletresidade, no selseluk tan,” Noni hatete.
Feto ho idade 24 ne’e hatutan dezafiu ne’ebé durante hasoru iha nia profisaun mak, distansia ne’ebé dook husi nia hela fatin hodi ba halo servisu seluk iha Same hanesan manorin.
Noni haktuir, “Dezafiu ne’ebé ha’u hasoru durante asume profisaun rua ne’e maka ba tempu no distansia entre servisu fatin no hela fatin, tanba ne’e maka halo ha’u deside fó tempu ba hanorin ne’e iha loron ida de’it maka sabadu tanba ita hotu hatene katak iha EDTL-EP tenke tama iha segunda no sexta kada ves mós sabadu ho domingo tenke over time karik iha faillansu ruma.”
Aplonia iha maun alin nain (8) no nu’udar feto boot, familia tau esperansa ba nia atu ajuda inan aman, hodi haree fali nia alin sira
“Ha’u iha inisiativa rasik hala’o ha’u-nia estudu no hetan suporta husi inan aman tanba ha’u oan primeiru ha’u tenki eskola atu nune’e servisu hodi sustenta fali ha’u-nia alin sira,” Noni realsa.
Nia hatete maske inan aman moris nu’udar agrikultór la sai sasukat ba nia hodi realiza mehi ne’ebé mak nia iha no nia iha inisiativa boot tebes atu atinje nia mehi maski hasoru desafiu oinoin maibé familia sempre suporta nia, nu’udar bin-boot iha uma laran nia tenke estuda ho didiak hodi bele susesu no kompleta fali nia alin sira nia nesesidade hanesan selu eskola no seluk tan.
Feto klosan ne’e mós rekomenda ba feto sira iha Timor-Leste tenke independente atu foti desizaun, tanba C-RDTL artigu 17 kona-ba igualidade jeneru katak, feto no mane iha direitu hanesan hodi asesu ba oportunidade saida de’it.
“Rekomendasaun maluk feto sira labele tauk ba buat ne’ebé mak ema dehan feto labele, ita feto bele halo buat ne’ebé maki ta bele halo no ita bele halo servisu saida deit. Tanba iha Timor Leste feto ho mane iha direitu hanesan no bele halo servisu hanesan maske ho konsekuensia oioin maibé koko foti desijaun hodi sai feto neebé independente,” Noni haktuir.
Aplonia espera iha futuru ema barak liliu inan aman tau importansia ba igualdade jéneru hodi fó oportunidade ba oan feto hodi asesu ba area saida de’it inklui edukasaun no servisu, katak feto bele no labele lakon esperansa tan de’it dezafiu ne’ebé hasoru, tanba liu husi dezafiu sira ne’e mak sei bele lori ita sai ema ne’ebé maduru liu tan iha ita nia profisaun rasik.
Reportajen: Ekipa Formandus Training GSR-3, Grup 5
Discussion about this post